HartaSenzoriala

Privește. Ascultă. Gustă. Miroase. Atinge

Trecutul vorbește neîntrebat

Casa Mușatescu

 

harta senzoriala- afis-musatescu-micsorat

Cu o poveste la fel de interesantă ca aceia care au locuit-o, casa de pe Luigi Cazzavillan are o plăcuță albă pe fațada gri care-i atestă valoarea: „Aici a trăit și a creat între 1947-1970 dramaturgul Tudor Mușatescu”.

După ce Tudor Mușatescu și familia sa au fost alungați dintr-o altă locuință din cauza consecințelor războiului, casa cu jaluzele lăsate a intrat în posesia familiei care-și căuta un nou cămin. Și a rămas în proprietatea Mușatescu până în prezent, când este locuită de fiul dramaturgului și al actriței Kitty Gheorghiu- Mușatescu: Bogdan Mușatescu.

harta senzoriala- tudor si bogdan musatescu

Bogdan Mușatescu sau Bobi, cum îl numesc prietenii, face ca locuința să nu reprezinte doar ziduri și obiecte, ci o adevărată poartă spre poveștile trecutului, care se abat bineînțeles pe la teatru, dar și prin viața unei elite culturale și sociale dispărute.

De la ceaiurile dansante unde răsunau melodii de jazz din patefoane cu sunet hârșâit, la discuțiile pe diferite subiecte, prelungite până în zori și însoțițe de fum gros de țigară și lumină difuză, până la năzbâtiile adolescenței cu prietenii vechi din copilărie, Bobi Mușatescu le știe pe toate și le povestește cu drag pe toate.

harta senozriala- bogdan musatescu copil - la mare

Casa Mușatescu nu e doar despre istoria unei familii, ci e despre istoria unui întreg oraș: oamenii lui de vază așa cum nu-i cunoaștem din manuale. Bogdan Mușatescu amestecă vorbele de duh cu glumele și de pe fotoliul lui cu spătar înalt privește prin lentilele ochelarilor la alte lumi: spre copilăria petrecută prin parcul Cazzavillan, spre teatrul pe care l-a slujit toată viața, spre teatrologul de renume Cristina Dumitrescu, care i-a fost soție și care cu inteligența sa a umplut casa cu alte povești despre teatru.

Valoarea actuală adevărată a Casei Mușatescu nu stă neapărat în istoria ei, ci în spiritul tânăr al lui Bobi Mușatescu, care însufletește fiecare obiect: acolo sunt părinții mei- explică în timp ce arată spre două fotografii alb-negru înrămate; aici e locul unde scria tata și punctează un birou masiv de lemn, cu o culoare brună, plin cu cărți; aceștia sunt soldățeii mei de plumb din copilărie- ținând în mână două figurine ușor decolorate. Fiecare obiect de aici și acolo, de la dreapta și de la stânga e însoțit de o poveste scurtă, iar poveștile se adună și se adună până completează tabloul altor vremuri.

harta senzoriala-tudor musatescu ofiter

Casa Mușatescu nu e un loc, e o atmosferă.